Jul 8, 2010
Azi, programare la dentist. Uuuuuuuiiiii! Modul meu preferat de a petrece o dupamasa dupa o zi de lucru obositoare. Ma spal, ma imbrac, cobor si pornesc catre discoteca cabinet. O iau pe mal ca e mai placut, teoretic. Teoretic spun pentru ca e asa, daca nu esti atent la oamenii din jur. Insiram frumos:
Cazul 1: putulica de clasa a 3-a maxim, injura de mama focului, de parca ar fi poezia care ar fi trebuit sa o invete pentru scoala. Un alt putulica aproximativ din aceeasi generatie il intreaba mirat cum de vorbeste asa, ca el asa stie ca nu e frumos la care putulica numarul 1 ii spune foarte cocosesc: “Da’ ce? Ti rusine sa injuri? Hai injura si tu, nu trebuie sa iti fie rusine!”
Felicitari parintilor pentru educatie. Cand va fi mare sigur va fi presendite, desi, daca ar fi dupa mine l-as face astronaut, impreuna cu voi si toti cei care neglijeaza educatia copiilor. Mergeti pe luna toti si nu mai reveniti.
Cazul 2: un putoi mai mare cu 3 pizdulici de brat toti circulau cu viteza melcului acoperind micuta alee de pe mal de la un capat la altul. In fata mea cu vreo 10 metri circula o babuta care, la vederea acestor minunati copii care nici in ruptul capului nu se dadeau la o parte sa treaca tanti, s-a dat ea la o parte pe o mica ridicatura ce ajungea la nivelul aleii de pe mal. Ajung si eu in dreptul lor si ma opresc brusc, se opresc si ei. Ma uit la ei, se uita urat la mine si le spun sa se traga sa trec si eu. Cu mare suparare de parca i-as fi injurat de mama, sirul drept de putoi si pizdulici se onduleaza usor pana se face loc sa trec si eu. Oare daca se lasau de brat 2 secunde murea careva din ei?
Cazul 3: doua mamici, o norocoasa cu un prunc intr-un carucior si una si mai norocoasa cu o pereche de gemeni in alt carucior. Vi-ati dat seama deja care imi era problema cu aceasta imagine? Daca nu, va spun eu. Erau una langa alta si ocupau toata strada. Norocul lor ca mai rar, dar totusi uneori sunt un adevarat gentleman si nu le-am trimis undeva.
Cazul 4: doi copii de cativa anisori se joaca pe malul Crisului aruncand chestii in apa. Pe banca langa ei bunicul citea o cartea. Totul bine si frumos daca mai si ridica ochii din cartea respectiva sa vada ce fac copiii. Arunca in apa, arunca, si asa e murdar Crisul, cata dauna mai pot face doi copilasi? Dar ce aruncau? Bucati culese de jos, ramasite de sticle de bere sparte. Foarte faina supraveghere. Daca copiii aia se taiau, cum mai dadea ochii nenea cu fiica-sa sau fiu-sau? Primeste copiii in grija oleaca si nu poate nici macar atunci sa fie atent la ei.
Asadar, va recomand in momentul iesirii la o plimbare sa nu bagati de seama ce se intampla in jurul vostru. Iesiti sa va limpeziti mintea, sa uitati de probleme, de munca, de rutina, de stress si va umpleti de nervi.
Si acum, stau sa ma intreb, am eu standardele de apreciere ridicate prea sus ori restul lumii nu il au deloc?